România câștigă disputa pentru plăcinta dobrogeană cu Bulgaria

După aproape doi ani de dispută cu Bulgaria, România are câștig de cauză și se înregistrează denumirea „Plăcintă dobrogeană”.

Bulgaria a susținut că înregistrarea denumirii „Plăcintă dobrogeană” ca indicație geografică protejată ar amenința existența produsului numit „Dobrudzhanska banitsa”, care se prepară ca produs de patiserie tradițional în Bulgaria de secole și face parte din patrimoniul gastronomic și cultural bulgar.

În fapt, „Dobrudzhanska banitsa” are același înțeles ca „Plăcintă dobrogeană”. Mai mult, Bulgaria a susținut că această denumire desemnează produse cu ingrediente, etape de preparare și caracteristici finale ale produsului similare și, astfel, elementele esențiale ale „Dobrudzhanska banitsa” și ale „Plăcintă dobrogeană” ar putea fi considerate identice. Aceste similarități sunt determinate de evoluția istorică, având în vedere faptul că Dobrogea, ca regiune istorică și geografică, este împărțită între cele două țări – Dobrogea de Nord în România și Dobrogea de Sud în Bulgaria. Așadar, ambele regiuni, chiar dacă se află în două țări diferite, împărtășesc tradiții și obiceiuri culinare similare.

Ca urmare, Bulgaria a pus sub semnul întrebării legătura dintre produs și aria geografică.

Produsul denumit „Plăcintă dobrogeană” în România prezintă similarități cu produsul care este utilizat în mod legal în Bulgaria și este denumit „Dobrudzhanska banitsa”. Cu toate acestea, în pofida tradițiilor și obiceiurilor culinare comune legate de regiunea geografică și istorică Dobrogea/Dobrudzha, aceste tradiții și obiceiuri au evoluat în mod distinct în România și în Bulgaria, ceea ce a dus la apariția unor diferențe în privința preparării, precum și a reputației și a utilizării denumirilor care desemnează produsele în cauză.

În primul rând, produsul denumit „Plăcintă dobrogeană” prezintă caracteristici specifice care îl fac distinct, în comparație cu produsul denumit „Dobrudzhanska banitsa”. În România, pentru umplutură sunt permise numai brânza, iaurtul și ouăle, în timp ce în Bulgaria pentru producerea „Dobrudzhanska banitsa” se pot folosi și carne și/sau legume, precum și lapte proaspăt. Alte diferențe se referă la utilizarea cașului, care este obligatorie în România, dar opțională în Bulgaria. O altă diferență este legată de foile de aluat, care în România sunt încrețite și rulate, în timp ce în Bulgaria sunt pliate ca o armonică.

De asemenea, România a demonstrat o reputație consacrată a denumirii „Plăcintă dobrogeană”, care se referă la produsul fabricat în aria geografică definită în documentul unic ca fiind reprezentată de județele Tulcea și Constanța, cunoscută și ca „Dobrogea”. În Bulgaria, o reputație paralelă a denumirii „Dobrudzhanska banitsa” nu a fost nici susținută, nici demonstrată suficient.

În fine, spre deosebire de „Plăcintă dobrogeană”, produsul denumit „Dobrudzhanska banitsa” este destinat în principal producției locale și casnice.

Denumirea „Plăcintă dobrogeană” este asociată în mod incontestabil cu produsul de patiserie făcut din foi de plăcintă umplute cu brânză sărată (telemea) amestecată cu caș și ouă, fabricat în aria geografică. Prin urmare, produsul are calități și o reputație care pot fi atribuite originii sale geografice. Având în vedere cele de mai sus, legătura dintre produsul denumit „Plăcintă dobrogeană” și aria geografică nu poate fi pusă sub semnul întrebării.

Articolul 1

Se înregistrează denumirea „Plăcintă dobrogeană” (IGP).

Denumirea de la primul paragraf identifică un produs din clasa 2.3. Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație, prevăzută în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (3).

Articolul 2

Denumirea „Dobrudzhanska banitsa” („Добруджанска баница”) poate fi utilizată pentru a desemna un produs de patiserie care nu respectă caietul de sarcini al denumirii „Plăcintă dobrogeană” IGP timp de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament pe teritoriul Uniunii, cu condiția respectării principiilor și normelor aplicabile în ordinea sa juridică.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.