Furtună în economie. Adrian Mitroi: Corecția va fi impusă de piețele financiare

Economia României se află într-un moment în care pare că respiră din ce în ce mai greu: cursul euro a atins un nivel nemaiîntâlnit, indicii bancari referință de referință, precum ROBOR, mențin presiunea pe debitori. Simultan, deficitul bugetar scapă de sub control.

Încrederea investitorilor e pusă la încercare de o combinație periculoasă de incertitudine fiscală și blocaje administrative.

Românii trebuie sa facă față nu doar unei crize pe piața financiară, ci și a unei inevitabile schimbări în conducerea țării – un nou președinte și un nou Guvern. Și se uită cu îngrijorare spre viitor.

Aceeași îngrijorare o au și investitorii.

După primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 4 mai, valoarea monedei naționale a scăzut constant în comparație cu euro și cu dolarul american.

Vineri a fost prima zi de după alegerile de duminică în care ascensiunea monedei euro s-a oprit: Banca Națională a transmis un curs de referință de 5,1165 lei pentru un euro și de 4,5490 lei pentru un dolar american.

Euro și-a temperat creșterea, în schimb, dolarul american și ROBOR și-au păstrat trendul.

Care sunt cauzele reale din spatele acestei crize? Ce măsuri mai pot fi luate pentru a evita o spirală a dezechilibrelor? Este România pregătită să gestioneze un val de instabilitate externă pe fondul tensiunilor geopolitice și al încetinirii economice globale?

Profesorul de economie Adrian Mitroi a vorbit la #10Întrebări despre ce se întâmplă în spatele cifrelor și a deciziilor de politică economică.

1. Europa Liberă: Care sunt cauzele principale ale crizei economice actuale din România? Este vorba de decizii interne, factori globali sau o combinație între ele? O furtună perfectă?

Adrian Mitroi: Aș spune că niciunul dintre acești factori nu este pe primul loc. Probabil aveți dreptate parțial, dar cel mai bine argumentată poziție ar fi aceea că în economie s-au acumulat tensiuni ca urmare a unui management bugetar prea relaxat.

Ne-am obișnuit cu măsuri amânate, reforme întârziate, lipsa de rigoare atât la nivel guvernamental, cât și administrativ. Tot ce nu am făcut la timp, acum își cere socoteală. Cursul valutar a fost stabil prea mult timp și am ajuns să credem că ni se cuvine. Dar nu e așa.

Cursul este o variabilă economică și ar trebui să reflecte contraperformanțele economice ale țării. Ce vedem acum este temporar, nu e un capăt de lume. Mă îngrijorează mai mult dobânzile și unele decizii greșite, cum ar fi eliminarea facilităților la facturile de energie, care poate ridica inflația cu încă jumătate de punct procentual. ROBOR, IRCC – toate au crescut. Coboară greu, dar urcă foarte ușor.

Democrația funcțională e normal să aibă rateurile ei și eșecurile politicii guvernamentale să se vadă în piața financiară. Noi apucăm să votăm destul de rar. Piața financiară n-are răbdare și le arată guvernanților fără îngăduință imediat că ar fi trebuit să facă altceva: să facă mai repede reforme sau să plece acasă mai repede, să schimbe garnitura mai repede, să schimbe ceva.

2. Europa Liberă: Cursul euro-leu este tot mai volatil. Este justificată această tendință? Cum ar trebui să se pregătească populația și companiile pentru eventuale deprecieri suplimentare?

Adrian Mitroi: Probabil vom mai vedea o depreciere, în ton cu performanța slabă a economiei. Dar e vorba de o scădere de 2,5% față de euro, care la rândul lui s-a apreciat cu peste 10% față de dolar de la începutul anului. Dacă ajutați cursul, nu neapărat doar cu euro și cu dolarul în curs, care să țină cont de tranzacțiile comerciale și financiare, vedem că leul chiar s-a apreciat puțin. Deci nu e un curs rău, ba chiar benefic: temperează importurile excesive.

Importuri care se văd într-un deficit de cont curent de 8,3%. Este foarte grav, este foarte ridicat, aproape insurmontabil. Poate pune în presiune și pe producția internă, pe modelul transatlantic. Însă există și părți foarte bune în această volatilitate și în această urcare a cursului. Nu m-aș teme că s-ar duce în facturile legate de euro.

Temerea mea este legat de dobânzile care rămân ridicate. Cursul exprimă o îngăduință a băncii centrale, bine asezonată, cu niște rezerve substanțiale. BNR a controlat destul de bine cursul, dar cu prețul unor dobânzi mari care rămân în continuare sus, care vor atrage și o inflație mai mare.

Mai apare și eliminarea facilităților la energie – o măsură impusă de UE, dar aplicată prost. Iar incertitudinea politică e un magnet pentru fondurile speculative. Ele profită de aceste momente, mută bani dintr-o țară în alta. România rămâne o economie cu potențial, dar suntem în acest moment într-un blocaj politic vizibil în piețele financiare.

3. Europa Liberă: ROBOR a crescut semnificativ în ultimii ani. Cum afectează acest indicator economia reală? Credeți că se va stabiliza curând? Va fi un impact pe piața imobiliară?

Adrian Mitroi: Grozav ar fi să fie un pic de impact pe piața imobiliară. Toată piața din Europa de Sud-Est a crescut cu 8-10-12% Noi suntem undeva la mijloc acolo. A devenit un pic prea scumpă.

O dobândă mai mare ar trebui să ducă la prețuri mai mici. Recomandarea mea pentru cine vrea să investească în imobiliare este să nu ia decizia doar pe considerente macroeconomice, politice. Trebuie să se gândească doar din punct de vedere personal, ce planuri ai cu familia, unde e jobul tău. Nu e momentul de speculații.

4. Europa Liberă: Cum ar trebui să se protejeze de efectele aceste instabilități financiare?

Adrian Mitroi: În primul rând, să se informeze din surse bune, nu din titluri alarmiste.

Oamenii se vor gândi de două ori înainte de a pleca către un alt job, vor fi mai atenți cu bugetul. Veniturile nu mai mai cresc la fel – în IT, de exemplu. O industrie aflată într-o într-o fundamentală reașezare din cauza inteligenței artificiale.

5. Europa Liberă: Dar companiile?

Adrian Mitroi: Companiile pot folosi incertitudinea ca avantaj: să negocieze condiții mai bune cu băncile, să își optimizeze costurile.

Asta va pune presiune și la nivel individual și pe noi și pe corporații, dar din nefericire, foarte puțin pe guvern, care stă de când îl știm.

Orice culoare și orice opoziție va avea [Guvernul], parcă trăiește într-o realitate paralelă. Noi, ceilalți, agenți economici, individual sau corporatiști, avem de plătit.

Interviul complet pe Europa Liberă.