Obiectivul principal al pachetelor de măsuri adoptate în ultimii ani a fost consolidarea fiscală și reducerea deficitului bugetar, în linie cu angajamentele României față de Uniunea Europeană și PNRR. Strategia fiscal‑bugetară subliniază nevoia de creștere a veniturilor bugetare, control al cheltuielilor și menținerea sustenabilității datoriei publice.

Guvernele recente au ales o combinație de majorări de taxe și impozite, lărgire a bazei de impozitare și reformarea unor regimuri preferențiale (microîntreprinderi, IT, construcții etc.), pentru a acoperi un deficit bugetar persistent și pentru a finanța cheltuieli sociale și investiții.

Principalele modificări fiscale din ultimii ani

Principalele modificări fiscale din ultimii ani au cuprins majorări succesive ale impozitului pe dividende, scăderi ale pragului de încadrare pentru microîntreprinderi sau impozite minime pe cifra de afaceri pentru companii cu C.A. peste 50 milioane euro, unele dintre aceste măsuri fiind considerate de consultanți fiscali drept „experimente fiscale”, cu potențial de a afecta profitabilitatea și planurile de investiții companiilor.

Au fost introduse taxarea sectorului bancar și a unor industrii specifice, cu scopul ca sectoarele cu profituri ridicate să contribuie mai mult la buget, cu toate că exista riscul transferării costurilor către consumatori (dobânzi, tarife, prețuri la energie).

Modificările de TVA au vizat deasemnea venituri suplimentare.

Schimbările de regimuri preferențiale și contribuții sociale în IT, construcții, agricultură au avut rolul de a reduce diferențele de tratament între sectoare, dar au crescut practic costul total al muncii.

OUG 115/2023 este actul‑cheie care a reconfigurat o mare parte din Codul Fiscal, cu intrare etapizată în vigoare (2024, 2025, efecte până în 2026).

Elemente centrale:

• ajustări de TVA și accize;
• modificări ale impozitului pe profit și regimului microîntreprinderilor;
• măsuri de control al cheltuielilor publice;
• prorogarea unor termene și recalibrarea unor facilități fiscale.

Scopul declarat a fost reducerea deficitului bugetar și creșterea predictibilității fiscale, însă mediul de afaceri a semnalat frecvent caracterul „surpriză” al unor măsuri și lipsa unui dialog aprofundat.

Pachetele fiscale ar fi trebuit să aducă venituri suplimentare de zeci de miliarde de lei pe termen mediu, reducerea treptată a deficitului structural și menținerea creșterii economice la un ritm mediu peste media UE.

Consum și venituri populație

Analizele PwC România au anticipat:

• Scăderea veniturilor disponibile pentru multe gospodării, prin:
  • creșterea TVA la anumite bunuri,
  • introducerea/majorarea contribuțiilor sociale,
  • reducerea facilităților fiscale.
• Temperarea consumului, în special în segmentele sensibile la preț (locuințe noi, bunuri cu zahăr, servicii), ceea ce poate frâna creșterea economică pe termen scurt.

Investiții și mediul de afaceri

• Impozitul minim pe cifra de afaceri și taxele suplimentare pe sectoare specifice pot reduce atractivitatea investițiilor, mai ales în industrii cu marje mici sau cu investiții mari în derulare.
• Consultanții fiscali au subliniat riscul ca schimbările frecvente și dialogul limitat cu mediul de afaceri să afecteze încrederea investitorilor și planificarea pe termen lung.

Totuși, dacă veniturile suplimentare vor fi canalizate eficient către infrastructură, educație, sănătate și digitalizare, impactul negativ inițial asupra investițiilor private ar putea fi compensat de un mediu economic mai stabil și mai predictibil.

Reducerea facilităților sectoriale (IT, construcții, agricultură) apropie regimul de impozitare de un model mai uniform, dar ridică întrebări privind competitivitatea acestor sectoare în raport cu alte țări.

Riscuri și oportunități pe termen mediu

Riscuri

• Risc de încetinire economică dacă majorarea taxelor este prea abruptă sau prost calibrată.
• Risc de creștere a economiei gri dacă presiunea fiscală este percepută ca excesivă.
• Risc de instabilitate legislativă, în cazul în care măsurile sunt modificate frecvent sau fără consultare reală.

Oportunități

• Consolidarea fiscală poate reduce costurile de finanțare ale statului și poate crește credibilitatea României pe piețele internaționale.
• Un sistem fiscal mai echilibrat, cu baze de impozitare mai largi și facilități bine țintite, poate susține pe termen lung o creștere economică sustenabilă.

Concluzii

Modificările fiscale recente reprezintă unul dintre cele mai ample pachete de reformă din ultimii ani în România. Ele urmăresc, în mod explicit, consolidarea bugetară și reducerea deficitului, dar vin cu costuri vizibile: presiune pe companii, scăderea veniturilor nete pentru o parte din populație și efecte de frânare a consumului și investițiilor.

Impactul final asupra economiei românești va depinde de:

• stabilitatea și predictibilitatea viitoare a legislației fiscale (evident și de rezolvarea crizei politice);
• modul în care statul folosește veniturile suplimentare pentru investiții și reforme;
• calitatea dialogului cu mediul de afaceri și cu societatea.