Parlamentul libanez a eșuat pentru a 12-a oară să aleagă președintele
Parlamentul libanez a eșuat – pentru a 12-a oară – să aleagă un președinte și să iasă din impasul politic care a cuprins țara timp de luni de zile.
Parlamentarii au organizat miercuri o sesiune pentru a alege un înlocuitor pentru fostul președinte Michel Aoun, al cărui mandat s-a încheiat în octombrie anul trecut, dar dezacordurile i-au împiedicat să atingă pragurile necesare.
Principala competiție s-a dat între Jihad Azour, fost ministru de finanțe și înalt funcționar al Fondului Monetar Internațional (FMI), și Sleiman Frangieh, liderul partidului Marada, a cărui familie are o lungă istorie în politica libaneză.
Prezentă la Beirut, Zeina Khodr de la Al Jazeera a declarat că alianța Hezbollah a ieșit din sală la fel ca la precedentele 11 voturi, arătând cât de „profund fracturat” a devenit parlamentul libanez.
„Hezbollah insistă că nu va accepta candidatul opoziției, îl numesc un candidat de confruntare.
„Dar Hezbollah a fost criticat pentru că și-a impus propriul candidat, Sleiman Frangieh, un om care nu are cu adevărat legitimitate în rândul comunității sale, deoarece postul de președinte este rezervat unui creștin în sistemul sectar de împărțire a puterii din Liban, iar principalele partide creștine din parlamentul libanez îl susțin pe Jihad Azour.”
Parlamentul libanez are nevoie de 86 de deputați dintr-un maxim posibil de 128, adică două treimi, pentru a alege un nou lider în primul tur de scrutin.
Azour, care este susținut de opoziția față de Hezbollah, susținută de Iran, a depășit adversarul său în primul tur, cu 59 de voturi față de 51 ale lui Frangieh, dar nu a reușit să obțină majoritatea necesară.
Optsprezece parlamentari au votat în alb, au votat în semn de protest sau au votat pentru candidați minoritari.
Blocul condus de puternicul Hezbollah s-a retras după turul inițial, încălcând cvorumul și împiedicând un al doilea tur de scrutin, în care candidații aveau nevoie doar de o majoritate de 65 de voturi pentru a obține președinția.
Libanul are un sistem politic confesional complex, bazat pe Pactul național, un pact nescris între blocurile politice ale țării, care a fost convenit pentru prima dată în 1943 pentru a stabili reprezentarea pe bază de confesiune și împărțirea puterii.
În baza pactului, președintele și comandantul armatei trebuie să fie creștini maroniți, în timp ce prim-ministrul trebuie să fie musulman sunnit, iar președintele parlamentului trebuie să fie musulman șiit.
Posturile de vicepreședinte al parlamentului și vicepremier sunt deținute de creștini greco-ortodocși, iar șeful Statului Major al forțelor armate este întotdeauna de religie druză.
Parlamentarii înșiși sunt împărțiți după un sistem de cote, fiind necesar un raport de 6:5 între creștini și musulmani/druzi.
Parlamentarii șiiți l-au susținut în mare parte pe Frangieh, care este candidatul preferat al Hezbollah, în timp ce Azour este susținut de majoritatea legislatorilor druzi.
Când va fi ales, noul președinte va trebui să navigheze printr-o criză economică majoră care a început în 2019, alături de un sistem politic care suferă de mult timp de corupție și proastă gestionare.
