Proteste în Turcia, în timp ce lira se prăbușește la un minim istoric

Lira turcească a pierdut 40% din valoarea sa din ianuarie

Arzu Geybullayeva a relatat pe larg într-un articol pe GlobalVoices situația din Turcia.

Proteste au izbucnit în mai multe orașe din Turcia în orele serii de 23 noiembrie, după ce moneda națională turcească a atins un minim istoric față de valutele străine în cursul zilei. Locuitorii au ieșit în stradă, cerând demisia guvernului după ce, cu o zi înainte, președintele Recep Tayyip Erdoğan a promis că va menține ratele dobânzilor la un nivel scăzut, în ciuda inflației ridicate. Pe Twitter, #AKPIstifa [AKP demisia] a fost în trend împreună cu #Dolar12TL.

A fost cea mai mică cădere a monedei naționale din ultimii 20 de ani, „trecând pentru scurt timp de 13 pentru un dolar pentru prima dată în istorie”, a relatat Bloomberg.

Moneda națională a pierdut aproximativ 40% din valoarea sa de la 1 ianuarie 2021, a raportat AP pe 23 noiembrie.

Comentând mediul economic actual și politicile guvernamentale ale Partidului Justiției și Dezvoltării, Kerim Rota, șeful politicii economice la un partid de opoziție, Viitorul, a declarat pentru Bloomberg: „Este ca și cum ar fi pus un copil la conducerea unei centrale nucleare”.

În apărarea sa, președintele Erdoğan a numit politicile economice ale partidului de guvernământ „un război economic de independență” într-un discurs televizat adresat națiunii la 22 noiembrie. El a spus:

"Ca țară cu mari cunoștințe și experiență în gestionarea crizelor financiare, la fel ca în orice alt domeniu, suntem hotărâți să folosim oportunitățile oferite de perioada critică pe care o traversează în prezent lumea. Observăm jocurile pe care le fac cei care încearcă să ne scoată țara din ecuație în ceea ce privește ratele de schimb, ratele dobânzilor și creșterile de prețuri, așa cum obișnuiau să facă în trecut, și ne manifestăm voința de a merge mai departe cu propriile noastre planuri de joc."

Kemal Kilicdaroglu, liderul opoziției, l-a acuzat pe președinte că a transformat moneda națională „într-o monedă discreditată”. Liderul opoziției a criticat, de asemenea, Banca Centrală, care a urmărit îndeaproape cererile președintelui Erdoğan de a menține ratele scăzute. „Instituția care este responsabilă pentru stabilitatea prețurilor nu poate aduce stabilitatea prețurilor”, a declarat Kilicdaroglu despre lipsa de putere și de decizie a Băncii Centrale.

Președintele Erdoğan a înlocuit trei guvernatori ai Băncii Centrale începând cu 2019, demonstrând astfel controlul său asupra Băncii Centrale și a politicilor sale monetare. Cea mai recentă înlocuire a avut loc printr-un decret publicat peste noapte de Monitorul Oficial în martie 2021, când Naci Agbal, fost ministru de finanțe, a fost înlocuit cu Sahap Kavioglu, profesor de bănci și editorialist într-un ziar guvernamental. Deși nu au existat explicații oficiale pentru această înlocuire, experții au spus că înlocuirea bruscă a fost legată de decizia lui Agbal de a crește ratele dobânzilor, ceea ce contravine teoriilor neortodoxe ale președintelui Erdoğan cu privire la politica monetară și la impactul acesteia asupra inflației. Agbal a ocupat postul său timp de doar patru luni înainte de a fi înlocuit de Kavioglu, care se întâmplă să împărtășească opiniile președintelui în materie de politică monetară. Sub conducerea lui Agbal, lira turcească indica o redresare, deoarece acesta a majorat rata dobânzii la 19% de la 10,25% de la preluarea funcției în noiembrie 2020.

Între timp, fostul prim-ministru al țării, Ahmet Davutoglu, l-a avertizat pe președinte să schimbe cursul înainte de a fi prea târziu pentru economie.

Ca răspuns la criza valutară în creștere și temându-se de noi creșteri de prețuri, oamenii și-au manifestat frustrările pe străzile din mai multe cartiere și orașe. Unii și-au scos oalele și tigăile.

Între timp, un prezentator de la postul de televiziune pro-guvernamental TGRT a încercat să asigure telespectatorii că creșterea bruscă a ratei de schimb a redus salariul minim, ceea ce este un lucru bun, deoarece face ca forța de muncă să fie foarte ieftină în Turcia.

Un banner de știri al unui canal pro-guvernamental din Turcia: „Suntem țara care va munci cel mai ieftin”. Cu tot cu salariul minim în picaj. Ok. https://t.co/FCHvuzcJV9 – Lisel Hintz (@LiselHintz) 23 noiembrie 2021

Printre protestatari s-au numărat și studenți. La Ankara și Istanbul, studenții de la Universitatea Tehnică din Orientul Mijlociu (METU) și de la Universitatea Bogazici au fost văzuți organizându-se în campus și pe străzi.

Protestele studenților de la ODTU continuă. Aceștia continuă să schimbe „AKP demisia”, „Guvernul demisia” la ușa campusului A4, unde poliția i-a împiedicat să plece.

Studenții de la Universitatea Bogazici sunt și ei în stradă, scandând „Ori toți împreună, ori nimeni”.

Vorbind pentru BBC Turkish Service, directorul de cercetare la Teneo, o firmă de consultanță, Wolfango Piccoli, a declarat: „Turcia descoperă pe calea cea mai grea, despre cum criza monetară, poate dura mai mult timp pentru a se materializa și a fi anticipată, dar când se întâmplă poate accelera foarte repede și poate deveni foarte greu de controlat”.

Viitorul financiar al Turciei a plonjat în incertitudine și este imposibil să se facă proiecții în acest moment, a declarat economistul Arda Tunca într-un interviu acordat serviciului turc al BBC. „Am fost martor la criza din 1994, din 2001 și la criza financiară globală din 2008. În fiecare dintre aceste crize, a existat incertitudine, dar cel puțin la momentul respectiv, a fost posibil să se facă proiecții cu privire la pașii corecți care trebuie făcuți și unde vor ajunge. În prezent însă, este imposibil de gestionat incertitudinea actuală. Trăim o perioadă în care suntem dincolo de regulile economice.”