Românii, printre cei mai sedentari și mai mari consumatori de alcool și tutun din UE

România se află în fruntea a cel puțin patru clasamente negative când vine vorba de sănătatea populației. Nu e de mirare că, la pachet cu pandemia de Covid, speranța de viață a românilor a scăzut cu aproape trei ani între 2021 și 2019, potrivit Europa Liberă.

Unul din cinci români fumează, iar această statistică negativă vine la pachet cu faptul că populația din România este printre primele din Uniunea Europeană la consumul de alcool.

La aceste vicii care prezintă riscuri de sănătate grave se adaugă și altele: românii sunt printre ultimii din UE la alimentație sănătoasă, dar și la practicarea de exerciții fizice, potrivit raportului bianual realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Comisia Europeană (CE).

Afectată inclusiv de pandemia Covid, speranța de viață a românilor este a doua cea mai mică din UE: 72,9 ani în 2021, în scădere cu 2,7 ani mai mică după pandemia de Covid, față de 75,6 ani în 2019.

Față de media UE, speranța de viață este cu circa zece ani mai mică.

De altfel, raportul remarcă o scădere a speranței de viață de peste un an în țările UE, față de nivelul de dinaintea pandemiei, fiind cea mai mare scădere observată în majoritatea țărilor UE de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Principalele probleme în privința sănătății

Principalele observații din raport, când vine vorba despre starea de sănătate a românilor și a sistemului medical, sunt:

  • România are al treilea cel mai mare procent de fumători adolescenți din UE (31% – în ușoară creștere față de 2011), fiind întrecută doar de două țări (Bulgaria și Italia – 32% ambele).
  • 19% dintre adulții români sunt fumători (similară cu media UE).
  • 37% dintre tinerii cu vârste de 15-16 ani au consumat alcool în ultima perioadă (ultimele 30 de zile).
  • Românii consumă 11 litri de alcool pur pe an, fiind a șasea țară din UE la acest capitol. România se află în rândul țărilor în care consumul de alcool a crescut ușor, în timp ce în majoritatea țărilor UE cifrele sunt în scădere.
  • 35% dintre români au raportat cel puțin un episod în care au băut excesiv alcool într-o lună.
  • 74% dintre români, cei mai mulți din UE, nu mănâncă fructe și legume în fiecare zi (media UE este de 33%).
  • Doar 10% dintre adulți fac cel puțin 150 de minute de activitate fizică (fără legătură cu munca) pe săptămână.
  • Sub 4% dintre adolescenții cu vârste de 15-16 ani au consumat canabis în ultimele 30 de zile. La acest capitol, România se află în rândul țărilor cu cel mai mic consum.
  • România are o rată a mortalității de peste 1.400 de decese la 100.000 de locuitori (peste 40% mai mult decât media UE). Principalul motiv: rate mai ridicate ale mortalității cauzate de bolile circulatorii. Rata de mortalitate în caz de accident vascular cerebral în România este de cel puțin trei ori mai mare decât media UE.
  • Rata mortalității din cauze tratabile este printre cele mai mari din UE, respectiv 296 de decese la 100.000 de locuitori. Motivele sunt în principal cauzate de bolile cardiace ischemice, accidente vasculare cerebrale și unele tipuri de cancer tratabile.
  • Numărul decesele premature cauzate de poluarea aerului este cu cel puțin 50% mai mare decât media UE. În cazul României, 111 persoane decedate la 100.000 de locuitori.
  • Speranța de viață a românilor este a doua cea mai mică din UE: 72,9 ani în 2021, fiind în scădere cu 2,7 ani, față de 75,6 ani în 2019, cu circa zece ani mai mică decât media UE.
  • România este una dintre cele două țări din UE (alături de Austria) în care nu este atins nivelul minim de imunizare recomandat de OMS (de 90%) pentru difterie, tetanos și tuse convulsivă.
  • România cheltuie mai puțin de jumătate din media UE în ceea ce privește sănătatea: 1.428 de euro pe cap de locuitor, față de 3.159 de euro în UE. De exemplu, doar 6% din cheltuielile cu asistența stomatologică sunt finanțate din fonduri publice.
  • Rata de utilizare a tehnologiilor de diagnosticare – tomografie computerizată (CT), imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) și examene de tomografie cu emisie de pozitroni (PET) – este cea mai scăzută din UE: 51 de examene la 1.000 de locuitori.
  • În schimb, volumul total de antibiotice prescrise în asistența medicală primară este printre cele mai mari în România.
  • România se numără printre țările europene cu cea mai mare mortalitate din cauza Covid. Printre factori se numără condițiile de sănătate preexistente ale populației, rata scăzută de vaccinare, capacitatea sistemului medical și momentul & eficacitatea strategiilor anti-Covid.

Beatrice Mahler: „De peste un an nu există medicație pentru tabagism”

Doctorul Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumofiziologie „Marius Nasta” din București, a spus într-o discuție cu Europa Liberă că România face foarte puțin pentru a ajuta persoanele care au vicii, iar educația pentru sănătate lipsește.

Totodată, ea spune că bolnavii de cancer sunt printre cei mai afectați de pandemia de Covid, foarte mulți dintre ei ajungând la spital cu cancer în stadiul 4.

Europa Liberă: România este în frunte în clasamentele negative când vine vorba de fumat, de consumul de alcool, de lipsa exercițiilor fizice și a alimentației sănătoase. Ce e de făcut pentru a remedia problemele?

Beatrice Mahler: Vizavi de fumători, din păcate, în acest moment nu facem foarte multe, pentru că programul care vizează susținerea fumătorilor pentru a renunța la fumat este extrem de puțin reprezentat la nivelul țării. Sunt doar cinci centre în România care oferă acest tip de asistență.

Mai mult decât atât, nu există medicație de peste un an pentru a susține acest tip de patologie, pentru că până la urmă tabagismul este o boală. Medicația care a fost oferită până anul trecut a fost retrasă de producător de pe piață, iar un alt medicament nu a fost introdus încă în listele Ministerului Sănătății pentru a putea fi oferit gratuit în cadrul programului, deși el pe piață există, e un anumit medicament care poate fi cumpărat din farmacie. Practic, în cadrul programului pot beneficia de plasturi cu substituenți de nicotină, care se pot achiziționa fără un consult medical sau fără o indicație medicală.

Consilierea psihologică care se face în acest moment în cadrul programului se face pe un număr de telefon, dar consilierea față în față, care știm că este și ea la fel de importantă, se face doar în Institutul Marius Nasta. Din program sunt plătiți doi psihologi care oferă consiliere la telefon, dar nu putem plăti psiholog suplimentar în oricare altă localitate din România pentru a oferi suport fumătorilor, indiferent unde locuiesc ei.

O altă problemă care cred că trebuie semnalată este cea a fumatului în rândul adolescenților, care este în creștere și din păcate aici avem două tipuri de produse utilizate.

Nu este atât de mare numărul celor care utilizează țigara clasică, cât a celor care utilizează dispozitive. O treime din acești tineri se apucă de fumat utilizând dispozitivele care sunt extrem de „prietenos” livrate către ei, prin mesaje care maschează o mare parte din pericolele la care ei se expun, atât cât se cunosc în acest moment, dar care din punctul meu de vedere e un mesaj extrem de nociv pentru tineri.

Europa Liberă: Cum stau lucrurile când vine vorba de consumul de alcool, alimentația sănătoasă și exercițiile fizice?

Beatrice Mahler: Ca să duci o viață sănătoasă și să faci sport înseamnă să renunți la vicii, înseamnă să renunți la fumat și la alcool și să urmezi ceea ce înseamnă echilibru. Din păcate, acest lucru este mai puțin implementat la nivel de educație pentru sănătate și educație pentru comunitate. O populație care ar fi educată să mănânce sănătos, să facă exerciții în fiecare zi, să folosească zilnic mersul pe jos ca antrenament de bază pentru o stare bună de sănătate ar fuma mai puțin și ar consuma mai puțin alcool.

Cred că aici e de lucrat la conceptul de stare de bine, care nouă ne cam lipsește și cu siguranță ar scădea și nivelul de stres, pe care îl observăm mult crescut în perioada asta post-pandemică.

Europa Liberă: În foarte multe țări se vorbește despre efectele pandemiei asupra bolnavilor de cancer, precum și sănătății mintale. Ce se poate face în privința aceasta?

Beatrice Mahler: Este mare problemă în acest moment, la Institut pot să vă spun că ajung pacienți cu stare terminală stadiul 3, dar majoritatea cu stadiu 4, adică stadiu final de cancer cu metastaze. Sunt oameni care n-au ajuns în cabinetul medicului, majoritatea dinainte de pandemie și afirm asta cu foarte multă tristețe, pentru că au abandonat acest consult periodic, vorbesc aici de persoanele la risc, care veneau de regulă cel puțin o dată pe an.

La cancer, problemele sunt multiple și aș merge odată pe zona de profilaxie, unde avem mari probleme, de la educație în ceea ce înseamnă profilaxia și combaterea factorilor de risc, la diagnostic și tratament.

Am să vă dau exemplul cancerului pulmonar pentru că această situație o știu mai bine. În acest moment, profilaxia în cancerul pulmonar înseamnă renunțare la fumat și am vorbit puțin mai devreme despre asta. Diagnosticul în cancerul bronhopulmonar înseamnă, în străinătate, accesul la PET-CT, pe care trebuie să-l aibă pacientul decontat de către stat și cu posibilitatea de a fi recomandat de un medic pneumolog.

În România, singurul medic care poate recomanda PET-CT-ul pentru cancer este oncologul și poate să o facă doar la nivel de evaluare post-terapeutică. Or, asta înseamnă că avem foarte multe situații în care persoane care au un stadiu de boală mai avansat nu pot fi diagnosticate la timp și tratate corespunzător.

Europa Liberă: Asta nu contravine profilaxiei?

Beatrice Mahler: Nu neapărat. Contravine diagnosticului corect, pentru că în algoritmul de diagnostic corect în acest moment în cancerul bronhopulmonar, pentru că avem foarte multe, s-a schimbat paleta de soluții terapeutice, și presupune niște pași de diagnostic extrem de fini. Nici nu mai vorbesc de ce se poate face în cancerul bronhopulmonar într-un oraș care nu este centru universitar. Nu putem face aceste lucruri nici măcar într-un centru universitar. Și atunci eu cred că aici avem o mare problemă, dreptul la viață și în ani de viață pe care pacientul român nu poate să-i câștige.

Europa Liberă: Raportat la pandemie, credeți că au învățat ceva românii în privința sănătății lor, credeți că acordă o atenție mai mare?

Beatrice Mahler: Eu cred că au învățat, o parte din ei, dar ca o lecție să fie învățată ea trebuie repetată tot timpul. Au învățat pentru că, după cum observați, în ultima perioadă a crescut numărul de infecții respiratorii. Cel puțin în jurul meu, nu știu cum e în altă parte, atunci când oamenii sunt bolnavi atrag atenția și nu mai vin la locul de muncă să-i expună și pe alții.

Își fac teste să verifice dacă au Covid, dar chiar și gripă – sunt teste rapide care sunt la dispoziție. Au învățat, dacă vor să se protejeze, când merg în zone aglomerate, o parte dintre ei poartă mască, pentru că până la urmă nu este foarte dificil să-ți spui masca când ești într-un aglomerat sau într-un autobuz unde se respiră lângă tine. Este vorba de sănătatea ta și a familiei tale pe care o protejezi până la urmă. Eu cred că am învățat niște lucruri din treaba asta.

Europa Liberă: Este ceva ce n-am învățat?

Beatrice Mahler: Ce n-am învățat, încă, este cum să manageriem stresul unui astfel de moment. Avem foarte mulți pacienți care vin, iar acel aspect de simptom anxios, depresiv, post-pandemic îl resimțim și la pacientul cu boală respiratorie cronică, pentru că anxietatea acestor persoane este foarte

mare, tulburările de somn asociate ei sunt mari și, de multe ori, asociază și o patologie respiratorie, un sindrom de apnee în somn, care sunt extrem de implicate.

Pași în acest sens, de evaluare și de diagnostic, sper eu că se vor face cu mai mult suport din partea statului, începând de anul viitor, cel puțin așa se vede în acest moment în normele care sunt puse în transparență decizională.