Trimisul ONU afirmă că Haiti se confruntă cu o „catastrofă umanitară” pe fondul jafurilor și protestelor
Oficialii din Haiti au avertizat cu privire la „noi niveluri de disperare”, în condițiile în care multiplele crize au fost exacerbate de protestele recente, de jefuirea a milioane de dolari sub formă de ajutor umanitar și de un „asediu” în curs de desfășurare al unui terminal de combustibil cheie.
Luând cuvântul luni în fața Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU), emisarul haitian, Helen La Lime, a avertizat că „o criză economică, o criză a bandelor și o criză politică au convergent într-o catastrofă umanitară”.
Situația s-a înrăutățit pe fondul jafurilor și al protestelor generalizate care au urmat anunțului premierului Ariel Henry privind majorarea prețului la carburanți la 11 septembrie, potrivit Al Jazeera.
Aproximativ 4,9 milioane de haitieni se aflau deja într-o stare de nevoie umanitară înainte de ultimele tulburări, a declarat Le Lime în fața consiliului.
„Numai în ultimele două săptămâni, atacurile asupra PAM (Programul Alimentar Mondial) au dus la pierderea a aproximativ 2.000 de tone de ajutoare alimentare în valoare de aproape 5 milioane de dolari, care ar fi sprijinit în mod colectiv până la 200.000 dintre cei mai vulnerabili haitieni în următoarea lună”, a spus ea, conform Tasnim.
Lime a declarat că terminalul de combustibil Varreux din Port au Prince se află în „stare de asediu” de mai bine de o săptămână, fiind blocat de bande criminale care au săpat tranșee și au obstrucționat drumurile cu containere de combustibil în jurul sitului.
Ea a adăugat că lipsa combustibilului a afectat capacitatea de funcționare a țării și a obligat unele spitale să se închidă.
De asemenea, penuria a forțat cel mai mare parc industrial din Haiti, Caracol, să își înceteze activitatea, „ceea ce ar putea duce la pierderea a 12.000 de locuri de muncă”, a declarat ministrul haitian de externe Jean Victor Geneus în fața consiliului. El a declarat că se așteaptă ca firmele private să părăsească națiunea din Caraibe și nu este clar dacă școlile vor putea fi deschise până la data deja amânată de 3 octombrie.
Între timp, directorul executiv adjunct al PAM, Valerie Guarnieri, a declarat că se așteaptă ca insecuritatea alimentară să crească în Haiti în acest an, „depășind nivelul record de 4,5 milioane de persoane care se estimează că se confruntă cu niveluri de criză sau mai grave de insecuritate alimentară acută, inclusiv 1,3 milioane de persoane în situații de urgență”.
În ultimii ani, dezastrele naturale frecvente au făcut ravagii în economia haitiană, care se confruntă cu dificultăți de la cutremurul devastator din 2010, care a ucis până la 220.000 de persoane în această țară de 11 milioane de locuitori. Asasinarea președintelui Jovenel Moise în iulie 2021 a aruncat și mai mult țara în incertitudine.
În mijlocul insecurității, bandele puternice s-au luptat pentru influență, ceea ce a dus adesea la lupte violente pentru control. Timp de luni de zile, bandele au blocat drumurile din capitală până în provinciile rurale ale țării, perturbând serviciile guvernamentale și complicând eforturile grupurilor umanitare de a distribui ajutoare.
În timpul reuniunii de luni, ministrul de externe Geneus a solicitat „un sprijin solid” din partea comunității internaționale pentru poliția haitiană împotriva bandelor armate, susținând în același timp că violențele sunt „în general sub control, iar calmul a revenit în mai multe părți ale țării”.
Întâlnirea are loc după ce, în iulie, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție prin care se cere statelor membre ale ONU să interzică transferul de arme de calibru mic către bandele care operează în Haiti, dar nu a fost satisfăcută cererea Chinei de a impune un embargo.
